6 mituri despre keratoconus pe care încă le auzim în cabinet
Pe 10 noiembrie se marchează Ziua Mondială a Keratoconusului, iar tematica din 2026 ne cere să-i ajutăm pe ceilalți să vadă ce vedem noi. Primul pas e să dispară ideile greșite. Iată șase dintre cele pe care le auzim cel mai des.
Mit 1: „Keratoconusul duce la orbire”
Fals, în marea majoritate a cazurilor. Keratoconusul poate reduce serios vederea dacă nu este corectat, dar nu duce, de regulă, la pierderea completă a vederii. Cu lentile potrivite și, la nevoie, cu tratamentul indicat de medicul oftalmolog, majoritatea pacienților păstrează o vedere funcțională. Cazurile avansate pot necesita proceduri mai complexe, de aceea controlul regulat contează.
Mit 2: „Se rezolvă cu ochelari”
Doar la început. În stadiile ușoare, ochelarii pot da o vedere acceptabilă. Pe măsură ce corneea devine mai neregulată, ochelarii nu mai pot compensa distorsiunile, iar pacientul vede dublat, cu umbre sau cu halouri. În acest punct, lentilele de contact speciale (rigide, sclerale, hibride) oferă, de obicei, o claritate mult mai bună.
Mit 3: „E o boală foarte rară”
Nu e chiar așa. Estimările variază în funcție de țară și de metoda de depistare, dar keratoconusul este mai frecvent decât cred mulți, iar studiile recente, cu aparate moderne de topografie, găsesc mai multe cazuri decât cele vechi. Mulți pacienți au fost mult timp tratați ca „miopi cu astigmatism” înainte de diagnostic.
Mit 4: „Apare doar la oamenii în vârstă”
Dimpotrivă. De obicei debutează la pubertate sau la vârsta de tânăr adult și evoluează în anii următori. Tocmai de aceea contează controlul la copii și adolescenți, mai ales dacă dioptria sau astigmatismul cresc repede.
Mit 5: „Dacă fac LASIK, scap de problemă”
Fals, iar riscul este real. Operația laser subțiază corneea, iar o cornee cu keratoconus este deja slăbită. Keratoconusul nedepistat înaintea operației este una dintre cauzele cunoscute ale complicațiilor, de aceea topografia corneeană este obligatorie înainte de orice procedură refractivă.
Mit 6: „Lentilele de contact vindecă keratoconusul”
Nu, ele corectează vederea, nu opresc boala. O lentilă specială oferă o suprafață netedă în fața corneei, deci o vedere mai clară. Evoluția bolii este însă o altă problemă: pentru oprirea progresiei, medicul oftalmolog poate recomanda proceduri dedicate. Lentila și tratamentul se completează, nu se înlocuiesc.
Ce rămâne adevărat
Keratoconusul este o afecțiune care se poate depista devreme și se poate gestiona bine. Dacă dioptria se schimbă des, ochelarii nu mai ajută sau imaginile par dublate, o topografie corneeană poate lămuri situația în câteva minute.
La Centru de Management al Miopiei din Oradea evaluăm forma corneei prin topografie și adaptăm lentile de contact speciale. Pe 10 noiembrie facem screening gratuit pentru keratoconus, pe bază de programare, direct de pe site.
Comentarii