Keratoconusul la adolescenți: de ce apare frecvent în această perioadă
Keratoconusul e o boală care subțiază și deformează progresiv corneea, transformând-o din sferică în conică. Și spre deosebire de alte afecțiuni oculare care apar la vârste înaintate, keratoconusul preferă tinerii, debutează cel mai frecvent între 10 și 25 de ani și poate progresa rapid exact în anii în care un tânăr se pregătește pentru facultate, carieră și viața de adult.
De ce apare keratoconusul la adolescenți?
Nu există o cauză unică, keratoconusul e o boală multifactorială cu componentă genetică și factori de mediu.
Factorul hormonal Pubertatea aduce modificări hormonale masive care afectează sinteza și structura colagenului din cornee. Corneea e formată în principal din colagen și dacă structura lui e genetic mai vulnerabilă, modificările hormonale din pubertate pot declanșa sau accelera subțierea corneeană. De aceea keratoconusul debutează rar înainte de 10 ani și rar după 30 ani.
Factorul genetic 10-20% din pacienții cu keratoconus au un rudă de gradul I cu aceeași afecțiune. Au fost identificate gene asociate, în special gene implicate în sinteza colagenului și în răspunsul la stresul oxidativ. Prezența unui părinte sau frate cu keratoconus crește riscul de 15-67 ori față de populația generală.
Frecatul ochilor Un factor de risc modificabil important. Frecatul ochilor intens și cronic, mai ales la copiii cu alergii oculare care frecvent se freacă la ochi, produce microtraume repetate ale corneei. La o cornee genetic predispusă, aceste microtraume pot declanșa sau accelera keratoconusul.
Alergiile oculare Puternic asociate cu keratoconusul, nu neapărat prin frecatul ochilor, ci posibil și prin mediatorii inflamatori eliberați cronic la suprafața oculară.
Purtarea lentilelor de contact dure Purtarea îndelungată și incorectă a lentilelor de contact rigide poate produce modificări corneene. Nu cauzează keratoconusul, dar poate accelera progresia la o cornee predispusă.
Cum se manifestă la adolescenți
Primele simptome sunt adesea subtile și confundate cu miopia sau astigmatismul în progresie:
Vedere neclară care nu se corectează complet cu ochelari
Astigmatism în creștere rapidă - mai ales astigmatism neregulat, cu axă care se schimbă la controale successive
Sensibilitate la lumină în creștere
Halos și distorsiuni în jurul luminilor
Schimbarea frecventă a rețetei de ochelari - semnul care trebuie să ridice suspiciunea
Semnul de alarmă la adolescent: astigmatism care crește la fiecare control, cu axă neregulată, care nu se mai corectează complet cu ochelari noi.
De ce e critic depistarea timpurie
Keratoconusul depistat timpuriu - în stadiile inițiale, cu topografie corneeană, poate fi oprit prin crosslinking cornean. Procedeul întărește legăturile de colagen din cornee și oprește progresia în 90-95% din cazuri.
Keratoconusul depistat târziu, cu cornee deja semnificativ deformată, poate necesita lentile sclerale pentru corecție vizuală sau, în cazuri avansate, transplant de cornee.
De aceea orice adolescent cu astigmatism în progresie sau cu schimbări frecvente de rețetă merită o topografie corneeană, nu doar o măsurătoare de dioptrii.
La Centru de Management al Miopiei efectuăm topografie corneeană de rutină la pacienții cu factori de risc și monitorizăm evoluția keratoconusului incipient. Trimitem spre crosslinking la momentul potrivit, înainte ca progresia să fie avansată.
Comentarii